Convertirea spatiilor acoperite de iarba in pajiste poate fi o alegere excelenta din punct de vedere financiar, fiind relativ simplu de facut, atat in spatii publice, cat si private. De asemenea, poate aduce beneficii semnificative mediului inconjurator si aspectului estetic al unui loc.
Dragostea americanilor pentru gazon a inceput ca o incercare de a-i copia pe aristocratii europeni care au popularizat ideea de intinderi mari de iarba in secolele XVII si XVIII, cand acestia isi imbracau zonele din jurul proprietatilor in gazon.
Spre excemplu, astazi, gazonul acopera peste 163.000 de km patrati din suprafata Statelor Unite – aproximativ cat statul Texas. Dominat de specii ne-native de iarba, acest gazon are nevoie de cantitati mari de apa, ingrasamant, ierbicide, pesticide si mai presus de toate, munca.
El sugruma diversitatea biologica, contribuie la poluarea aerului si a apei si, pe langa acestea, ii costa pe americani miliarde de dolari anual.
Pentru multe administratii locale, institutii si proprietari de locuinte, convertirea gazonului la pajiste naturala este o solutie inteligenta din punct de vedere financiar si ecologic, care nu intra in conflict cu aspectele ce tin de recreatie si estetica. Odata pusa la punct, pajistea ofera o multime de beneficii ce tin de mediu, finante si estetica.
Beneficii
Pajistea aduce avantaje clare fata de gazonul traditional. Transformarea unui spatiu de la artificial la natural este o modalitate ieftina de a crea peisaje vii si sanatoase, fie in parcuri publice sau in propria curte. De asemenea in continuare iti prezentam mai multe beneficii pe care o pajiste de flori salbatice le poate genera:
- Atrag polenizatorii
- Absorbtie mai buna a apei
- Habitat pentru diverse vietati
- Frumusete naturala
- Usor de intretinut (fara costuri)
- Oportunitati de recreere si educatie
- Aduce pace interioara
- Gazonul cu flori salbatice promoveaza sustenabilitatea
- Absorbtie mai buna a apei de ploaie
Absorbtia apei
Pajistea este mult mai eficienta la absorbtia apei de ploaie decat gazonul, prevenind inundatiile. Majoritatea gazonului este afectat de inundatii din pricina solului sau compact; in schimb, solul mai rar si radacinile extinse ale speciilor caracteristice pajistilor sporesc infiltrarea apei de ploaie, refacand rezervele de apa subterana si crescand debitul izvoarelor in timpul sezoanelor uscate.
Pajistea pierde mai putina apa in atmosfera prin evapo-transpiratie: plantele umbresc apa de pe pamant, scazandu-i temperatura si permitandu-i sa imbibe solul, in loc sa se evaporeze.
Poluare
Pajistile imbunatatesc calitatea apei prin interceptarea factorilor poluanti care nu sunt absorbiti de gazon. O bariera de vegetatie naturala pe parcursul unui parau poate retine mai mult sediment si poluanti din apa comparativ cu gazonul din aceeasi zona. Cand este tratat cu ingrasamant, pesticide si ierbicide, gazonul insusi poate deveni o sursa de poluare.
Irigatie
Pentru a ramane verde in climatele calde si uscate, gazonul consuma cantitati enorme de apa. Estimarile EPA arata ca irigarea gazonului constituie o treime din cantitatea de apa utilizata de locuinte la nivel national, insumand un total de 40.914.810.000 de litri pe zi. Pana la 50% din aceasta apa este irosita din cauza evaporarii si a metodelor ineficiente de irigare. Zonele comerciale si spatiile municipale necesita de asemenea miliarde de litri de apa pentru indeplinirea acestei nevoi.
Speciile native pajistilor, pe de alta parte, sunt adaptate climatului si pot trai fara irigatie. Cand pajistea inlocuieste gazonul, in special in zonele aride, comunitatile pot economisi si folosi apa in alte scopuri esentiale, cum ar fi consumul alimentar.
Habitat pentru animalele salbatice
Speciile de animale salbatice beneficiaza de zonele convertite din gazon in pajiste. Este foarte simplu: cand iarba este taiata mai rar, diversitatea vegetatiei creste. Pe masura ce numarul si tipurile de plante cresc, pajistea atrage diferite insecte si alte nevertebrate, care la randul lor atrag insectivorele - si tot asa, pe treptele lantului trofic.
Pasari
Foarte putine specii de pasari, exceptand macaleandrul american, sunt atrase de gazon. Pajistile, insa, atrag o diversitate de specii, cum ar fi mierla cu aripi rosii, sticletele american si gaita albastra de est. Poate atrage si unele pasari de pajiste, cum ar fi ciocarlia de camp din est si vrabia de camp, ale carei numere au scazut in ultimul secol, din pricina schimbarilor in tehnologia agricola si a pierderilor terenurilor in favoarea „dezvoltarii”.
Desi pajistile mici (mai mici de 100.000 de metri patrati) nu constituie un habitat cu suficient spatiu de imperechere pentru aceste specii in pericol, sunt zone importante care asigura hrana si odihna pasarilor in perioada migrarii.
Polenizatorii
Un alt beneficiu al pajistii il constituie cresterea speciilor de polenizatori din zona. Polenizarea este un proces critic producerii de fructe si seminte, fiind asigurat de insectele care se afla in cautarea nectarului, polenului si ale altor bunatati provenite din flori.
Actualmente, pierderea habitatelor si utilizarea pesticidelor ameninta albinele, fluturii si alti polenizatori benefici. Acest lucru este extrem de ingrijorator, deoarece ei asigura productia a 75% din plantele de baza cultivate pentru hrana oamenilor si pentru 90% din plantele cu flori din lume.
Polenizatorii benefici au nevoie de niste conditii de trai foarte rudimentare: flori pentru a se hrani, plante pe care sa isi depuna florile si un mediu lipsit de pesticide. Pajistile cu flori salbatice, zonele cu iarba si alte spatii bogate in specii native de plante ofera aceste conditii esentiale, pe care gazonul nu numai ca nu le are – mai mult, ingrasamintele si pesticidele folosite adesea la intretinerea lor pot face rau polenizatorilor si altor vietati.
Reducerea dependentei de petrol si a poluarii asociate
Americanii utilizeaza 3.636.872.000 de litri de benzina pe an pentru alimentarea masinilor de tuns iarba si a altor echipamente asociate si, conform EPA, varsa 7.7283.530 de litri in acest proces. Aceste masinarii sunt responsabile pentru 5% din poluarea din Statele unite: o singura masina de tuns iarba alimentata cu benzina emite aproximativ 45 de kg de gaze cu efect de sera pe an, pe langa hidrocarburi si noxe.
Eficienta costurilor
Desi gazonul este intr-adevar necesar in unele spatii publice sau destinate evenimentelor, trebuie sa luam in considerare costul gestionarii lor, suportat de platitorii de taxe. Pe langa costul masinilor de tuns iarba si al altor dispozitive de intretinere, gazonul are nevoie de ingrijire continua; in timp, costul muncii si al combustibilului se aduna. Pajistea in schimb necesita foarte putina intretinere. Acoperirea unei portiuni din parc cu pajiste poate reduce considerabil costul suportat de municipalitate.
Industria intretinerii gazonului are o valoreaza 30 de miliarde de dolari in Statele Unite, iar americanul de rand petrece 70 de ore pe an avand grija de gazon. Prin transformarea partiala sau totala a gazonului in pajiste, puteti economisi si timp, si bani.
Pe langa beneficiile financiare tangibile si imediate, pajistea ofera o gama de servicii ecologice. Desi beneficiile aduse la acest capitol sunt mai greu de masurat – cum ar fi absorbtia apei de ploaie, scaderea poluarii aerului – ele au un beneficiu economic. Inundatiile pot cauza daune, iar aerul poluat poate preveni oamenii sa ajunga la munca si la scoala. Iar atunci cand serviciile ecologice nu au loc in mod natural, oamenii au datoria de a gasi alternativa, prin sisteme scumpe si mult mai putin eficiente decat ceea ce avem deja: natura.
Chiar daca datele prezentate sunt cu refererire statistica la SUA, la o scara mult mai mare, sunt valabile si pentru tara noastra. Haideti impreuna sa contribuim la o comunitate ecologica mult mai stabila si puternica din punct de vedere calitativ, sprijinind astfel factorul principal: natura!